rourică

Rourică

română

Etimologie

Din rouă + sufixul -ică (după a roura).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului rourică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rourică	rourele
Articulat	rourica	rourelele
Genitiv-Dativ	rourelei	rourelelor
Vocativ	rourică	rourelelor

1. (bot.) (Glyceria fluitans) plantă acvatică cu tulpina culcată, cu inflorescențe în formă de spiculețe, cu fructe dulci, comestibile.

Sinonime

• (bot.) (reg.) firuță, plutitoare, iarbă-dulce, rochia-cerului

Cuvinte apropiate

• rouă
• roura, înroura
• rourare, înrourare
• rourat, înrourat
• rouros

Vezi și

• mană-de-ape

Traduceri

plantă

daneză: manna-sødgræs (dansk) n. engleză: water mannagrass (English), floating sweet-grass (English) franceză: herbe flottante (français) f. germană: Flutender Schwaden (Deutsch) m. lituaniană: paprastoji monažolė (lietuvių)

neerlandeză: mannagras (Nederlands) poloneză: manna jadalna (polski) f. sorabă de sus: słódka porčizna (hornjoserbsce) f. spaniolă: esteba (español) f., hierba del maná (español) f. suedeză: mannagräs (svenska) n.

Anagrame

• carouri

Referințe

• DEX '98 via DEX online