română

Etimologie

Din franceză saboter.

Pronunție

  • AFI: /sa.bo'ta/


Verb


Conjugarea verbului
sabota
Infinitiv a sabota
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sabotez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să saboteze
Participiu sabotat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a împiedica (prin uneltiri) bunul mers al unei acțiuni; (spec.) a frâna intenționat desfășurarea normală a unui proces de producție.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe