scărpinătoare

română

Etimologie

Din a scărpina + sufixul -ătoare.

Pronunție

• AFI: /skər.pi.nə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului scărpinătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scărpinătoare	scărpinători
Articulat	scărpinătoarea	scărpinătorile
Genitiv-Dativ	scărpinătorii	scărpinătorilor
Vocativ	scărpinătoare	scărpinătorilor

1. dispozitiv, obiect cu care sunt scărpinate (sau de care se freacă pentru a se scărpina) unele animale domestice.
2. obiect în formă de bețișor, prevăzut la un capăt cu o lopățică, folosit odinioară de oameni pentru a se scărpina.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online