scuturător

română

Etimologie

Din a scutura + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /sku.tu.rə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului scuturător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scuturător	scuturătoare
Articulat	scuturătorul	scuturătoarele
Genitiv-Dativ	scuturătorului	scuturătoarelor
Vocativ	scuturătorule	scuturătoarelor

1. mașină care servește la separarea și la eliminarea impurităților dintr-un material fibros.
2. batoză care sortează materialul treierat și elimină paiele lungi.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online