semiconductor
Etimologie
Din franceză semi-conducteur.
Pronunție
- AFI: /se.mi.kon.duk'tor/
Substantiv
Declinarea substantivului semiconductor | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | semiconductor | semiconductoare |
Articulat | semiconductorul | semiconductoarele |
Genitiv-Dativ | semiconductorului | semiconductoarelor |
Vocativ | semiconductorule | semiconductoarelor |
- material a cărui conductibilitate electrică este mai slabă decât cea a conductoarelor (metalelor) și mai bună decât cea a izolatoarelor.
- (p.ext.) component electronic activ.
Traduceri
corp cu proprietăți intermediare între conductoare si izolatoare
|
|
Adjectiv
Declinarea adjectivului semiconductor | ||
Singular | Plural | |
Masculin | semiconductor | semiconductori |
Feminin | semiconductoare | semiconductoare |
Neutru | semiconductor | semiconductoare |
- (despre materiale) care are o rezistență electrică relativ mare în raport cu aceea a metalelor, dar mai mică în raport cu aceea a materialelor izolante; cu însușiri de semiconductor; (despre dispozitive) bazat pe utilizarea semiconductoarelor.
Traduceri
a cărui conductivitate electrică este cuprinsă între cea a conductoarelor și izolatoarelor
|
|
Referințe
- DEX online: „semiconductor”
- DEX '98 via DEX online