sinălău

română

Etimologie

Din maghiară szinelö.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului sinălău
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sinălău	sinălaie
Articulat	sinălăul	sinălaiele
Genitiv-Dativ	sinălăului	sinălaielor
Vocativ	sinălăule	sinălaielor

1. (reg.) cuțit gros, puțin încovoiat, prevăzut cu două mânere, cu care tăbăcarii curăță părul de pe piei.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alunași

Referințe

• DEX '98 via DEX online