solicitudine

română

Etimologie

Din franceză sollicitude < latină sollicitudo, sollicitudinis.

Pronunție

• AFI: /so.li.ʧi.tu'di.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului solicitudine
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	solicitudine	solicitudini
Articulat	solicitudinea	solicitudinile
Genitiv-Dativ	solicitudinii	solicitudinilor
Vocativ	solicitudine	solicitudinilor

1. atitudine plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie față de cineva sau de ceva; atenție prevenitoare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online