solist

română

Etimologie

Din franceză soliste.

Pronunție

• AFI: /so'list/

Substantiv

Declinarea substantivului solist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	solist	soliști
Articulat	solistul	soliștii
Genitiv-Dativ	solistului	soliștilor
Vocativ	solistule	soliștilor

1. cântăreț sau instrumentist care execută o compoziție muzicală (sau o parte dintr-o compoziție muzicală) concepută pentru o singură voce sau pentru un singur instrument.
2. dansator care execută singur o piesă coregrafică sau care deține un rol principal într-o compoziție coregrafică de ansamblu.

Cuvinte derivate

• solistic
• solistă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online