solitarism

română

Etimologie

Din solitar + sufixul -ism.

Pronunție

• AFI: /so.li.ta'rism/

Substantiv

Declinarea substantivului solitarism
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	solitarism	invariabil
Articulat	solitarismul	invariabil
Genitiv-Dativ	solitarismului	invariabil
Vocativ	solitarismule	invariabil

1. (livr.) tendință, înclinație a cuiva de a se izola de oameni, de a trăi în izolare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online