română

Etimologie

Din spațiu.

Pronunție

  • AFI: /spa.ʦi'a/


Verb


Conjugarea verbului
spația
Infinitiv a spația
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
spațiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să spațieze
Participiu spațiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a rări, a distanța, a despărți prin spații mai mari (cuvinte, rânduri, obiecte).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe