spionaj
Etimologie
Din italiană spionaggio, franceză espionnage.
Pronunție
- AFI: /spi.oˈnaʒ/
Substantiv
Declinarea substantivului spionaj | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | spionaj | spionaje |
Articulat | spionajul | spionajele |
Genitiv-Dativ | spionajului | spionajelor |
Vocativ | spionajule | spionajelor |
- activitate desfășurată de spioni; iscodire; pândire, urmărirea cuiva pentru a afla ce face, ce intenționează să facă sau ce spune, cu scopul de a informa pe altcineva.
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
|