sprintare

română

Etimologie

Din verbul a sprinta.

Pronunție

• AFI: /sprin'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului sprintare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sprintare	sprintări
Articulat	sprintarea	sprintările
Genitiv-Dativ	sprintării	sprintărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a sprinta și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din sprint.

Pronunție

• AFI: /sprin'tare/

Verb

1. a sprinta

Cuvinte apropiate

• sprint
• sprinter