spulbera
 Vezi și : spulberă
|
română
Etimologie
Din latină *expulverare.
Pronunție
- AFI: /spul.beˈra/
Verb
| Conjugarea verbului (se) spulbera | |
| Infinitiv | a (se) spulbera |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) spulber |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) spulbere |
| Participiu | spulberat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a (se) ridica în vârtej și a (se) duce departe (împrăștiindu-se); a (se) risipi, a (se) împrăștia.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) nimici, a (se) distruge.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din spulbera.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru spulbera.
Referințe
- DEX '98 via DEX online