strânsătură

română

Etimologie

Din strâns + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /strɨn.sə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
strânsătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strânsătură strânsături
Articulat strânsătura strânsăturile
Genitiv-Dativ strânsăturii strânsăturilor
Vocativ strânsătură strânsăturilor
  1. (reg.) strângere.
  2. strânsură.


Traduceri

Referințe