subîmpărțire
Etimologie
Din a subîmpărți.
Pronunție
- AFI: /su.bɨm.pərˈʦi.re/
Substantiv
Declinarea substantivului subîmpărțire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | subîmpărțire | subîmpărțiri |
Articulat | subîmpărțirea | subîmpărțirile |
Genitiv-Dativ | subîmpărțirii | subîmpărțirilor |
Vocativ | subîmpărțire | subîmpărțirilor |
- acțiunea de a subîmpărți și rezultatul ei; (concr.) parte care intră în componența unei părți mai mari care a fost împărțită; subdiviziune; grupă; subunitate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online