grupă
Etimologie
Din franceză groupe.
Pronunție
- AFI: /'gru.pə/
Substantiv
Declinarea substantivului grupă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | grupă | grupe |
Articulat | grupa | grupele |
Genitiv-Dativ | grupei | grupelor |
Vocativ | grupă | grupelor |
- colectiv restrâns de oameni, subordonat unei forme organizatorice mai largi.
- unitate administrativă dintr-o întreprindere sau dintr-o instituție, bazată pe specializare, pe diviziunea muncii.
- cea mai mică subunitate militară de instrucție și de luptă.
- (rar) grup.
- subdiviziune (în științe) care cuprinde elemente cu trăsături comune.
- (spec.) fiecare dintre subîmpărțirile care rezultă din așezarea elementelor chimice în sistemul periodic, grupând elementele cu proprietăți înrudite.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online