Variante

Etimologie

Din franceză substituer < latină substituere.

Pronunție

  • AFI: /sub.sti.tu'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) substitui
Infinitiv a (se) substitui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) substituiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) substituiască
Participiu substituit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) situa în locul altuia; a (se) înlocui.
  2. (v.tranz. și refl.) (jur.) a comite infracțiunea de substituire de persoană.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe