situa

Vezi și : situă

română

Din franceză situer.

Conjugarea verbului (se) situa
Infinitiv	a (se) situa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) situez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) situeze
Participiu	situat
Conjugare	I

(v.refl.) a ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; (p.ext.) a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a acționa de pe o anumită poziție.
(v.tranz.) a așeza într-un anumit loc; a indica, a desemna locul cuiva.

Din situa.