Etimologie

După franceză suprême < latină supremus.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
suprem
Singular Plural
Masculin suprem supremi
Feminin supremă supreme
Neutru suprem supreme
  1. care există în cel mai înalt grad, care este cel mai bun, cel mai mare; mai presus de toate; (p.ext.) extrem, ultim.
  2. care are gradul, rangul cel mai înalt.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe