română

Etimologie

Din latină ultimus, italiană ultimo.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
ultim
Singular Plural
Masculin ultim ultimi
Feminin ultimă ultime
Neutru ultim ultime
  1. care este cel din urmă (dintr-o serie de elemente spațiale, temporale, valorice); care se află la sfârșit, în urma unei serii.
    A sosit ultimul.
    Ultima carte.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe