surghiun
Etimologie
Din turcă sürgün.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului surghiun | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | surghiun | surghiunuri |
Articulat | surghiunul | surghiunurile |
Genitiv-Dativ | surghiunului | surghiunurilor |
Vocativ | surghiunule | surghiunurilor |
- surghiunire, exil, deportare.
- stare, situație de exilat, de proscris; (fig.) pribegie, înstrăinare.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
Declinarea substantivului surghiun | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | surghiun | surghiuni |
Articulat | surghiunul | surghiunii |
Genitiv-Dativ | surghiunului | surghiunilor |
Vocativ | surghiunule | surghiunilor |
- (înv.) surghiunit.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online