tămâie

română

Etimologie

Probabil latină *thymanea.

Pronunție

• AFI: /təˈmɨ.je/

Substantiv

Declinarea substantivului tămâie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tămâie	invariabil
Articulat	tămâia	invariabil
Genitiv-Dativ	tămâiei	invariabil
Vocativ	tămâie	invariabil

1. substanță rășinoasă obținută prin crestare din scoarța unor arbuști exotici, solidificată sub forma unor boabe neregulate, de culoare roșiatică sau gălbuie, care, prin ardere, produc un fum cu miros aromat pătrunzător, folosită în ceremoniile religioase.

Cuvinte derivate

• tămâia
• tămâier
• tămâierniță
• tămâioară
• tămâios
• tămâiță

Expresii

• A fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie = a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online