tabun
română
Etimologie
Din ucraineană табун (tabun).
Pronunție
- AFI: /ta'bun/
Substantiv
| Declinarea substantivului tabun | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tabun | tabunuri |
| Articulat | tabunul | tabunurile |
| Genitiv-Dativ | tabunului | tabunurilor |
| Vocativ | tabunule | tabunurilor |
- sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă); herghelie de cai aproape sălbatici, din stepă.
- cireadă de vite; turmă de oi.
- (reg.) pășune, izlaz.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online