Etimologie

Din temporal.

Pronunție

  • AFI: /tem.poˈra.le/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru temporal.


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru temporal.
  2. forma de neutru plural pentru temporal.





(italiano)

Etimologie

Din latină temporalis < tempus, -pŏris (1.) și din latină târzie temporalis < tempŏra (4.).

Pronunție

  • AFI: /tempoˈrale/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
temporale
Singular Plural
Masculin temporale temporali
Feminin temporale temporali
  1. de timp, temporal
  2. lumesc, laic
  3. (gram.) temporal
  4. (anat.) temporal

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din adjectivul temporale

Substantiv

temporale m., temporali pl.

  1. furtună cu ploaie și fulger, vijelie
  2. (anat.) temporal, os temporal
  3. (anat.) mușchiul temporal

Sinonime

Cuvinte derivate


Substantiv

temporale f., temporali pl.

  1. propoziție temporală

Referințe