română

Etimologie

Din verbul a tencui.

Pronunție

  • AFI: /ten.kuˈit/


Substantiv


Declinarea substantivului
tencuit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tencuit tencuite
Articulat tencuitul tencuitele
Genitiv-Dativ tencuitului tencuitelor
Vocativ tencuitule tencuitelor
  1. acțiunea de a tencui și rezultatul ei; tencuire.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
tencuit
Singular Plural
Masculin tencuit tencuiți
Feminin tencuită tencuite
Neutru tencuit tencuite
  1. acoperit cu tencuială.


Traduceri

Etimologie

Din tencui.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru tencui.

Referințe