Etimologie

Din a tencui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ten.kuˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tencuială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tencuială tencuieli
Articulat tencuiala tencuielile
Genitiv-Dativ tencuielii tencuielilor
Vocativ tencuială tencuielilor
  1. strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane pentru a le proteja și pentru a obține suprafețe netede, cu aspect plăcut.
  2. tencuire, tencuit.


Traduceri

Anagrame

Referințe