tentă
română
Etimologie
Din franceză teinte.
Pronunție
- AFI: /ten'tə/
Verb
Conjugarea verbului tenta | |
Infinitiv | a tenta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
tentez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să tenteze |
Participiu | tentat |
Conjugare | I |
- amestec de vopsele folo-sit în pictură pentru a obține nuanța dorită.
- nuanță obținută prin amestecul mai multor culori.
- suprafață a unei imagini, rea-lizate cu un astfel de amestec.
Traduceri
Traduceri