tió

Vezi și : tio, tío, tio-, -tio, ti'o

catalană

Etimologie

Din occitană veche, care provine din latină titionem, din tītiō („tăciune”). Confer franceză tison și spaniolă tizón.

Pronunție

AFI: /tiˈo/

Substantiv

tió m., tions pl.

(spec.) partea inferioară a unui trunchi, folosită ca lemn de foc

Cuvinte derivate

atiar

Cuvinte compuse

tió de Nadal

Locuțiuni

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=tió&oldid=943637”