timpanistă

română

Etimologie

Din timpanist.

Pronunție

• AFI: /tim.pa'nis.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului timpanistă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	timpanistă	timpaniste
Articulat	timpanista	timpanistele
Genitiv-Dativ	timpanistei	timpanistelor
Vocativ	timpanisto	timpanistelor

1. membră a unei orchestre care bate timpanul.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online