torture
(English)
Etimologie
Din latină târzie tortura < tortus < torquere.
Pronunție
- AFI: /'tɔrtʃər/
Substantiv
torture, pl. tortures
- tortură, chin, calvar
- People confess to anything under torture.
- (livr.) supliciu, suferință emoțională
- Every time she says 'goodbye' it is torture!
Verb
| Conjugarea verbului to torture | |
| Infinitiv | to torture |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
tortures |
| Trecut simplu | tortured |
| Participiu trecut | tortured |
| Participiu prezent | torturing |
Cuvinte derivate
Referințe
(français)
Etimologie
Din latină tortura.
Pronunție
- AFI: /tɔʁ.tyʁ/
Substantiv
torture f., tortures pl.