tranca-fleanca

română

Variante

• treanca-fleanca

Etimologie

Din a trăncăni (derivat regresiv) + fleancă.

Pronunție

• AFI: /ˈtran.ka ˈfle̯an.ka/

Substantiv

1. (fam.) vorbărie goală, inutilă.
2. epitet dat unei persoane care flecărește.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online