română

Etimologie

Din franceză, engleză trace.

Pronunție

  • AFI: /'tra.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
trasă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trasă trase
Articulat trasa trasele
Genitiv-Dativ trasei traselor
Vocativ trasă traselor
  1. diagrama deplasării unui tren înscrisă în graficul de circulație a terenurilor.
  2. (fiz.) linie descrisă de fluxul de electroni pe ecranul unui tub catodic; spot.


Traduceri

Anagrame

Referințe