turcește

română

Etimologie

Din turc + sufixul -ește.

Pronunție

• AFI: /turˈʧeʃ.te/

Adverb

1. ca turcii, în felul turcilor; în limba turcă.

Expresii

• A sta (sau a ședea) turcește = a sta jos cu picioarele încrucișate sub corp, ca orientalii
• A vorbi (sau a grăi, a bolborosi) turcește = a vorbi o limbă neînțeleasă; a rosti cuvintele neclar, încât nu este înțeles

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crețuște

Referințe

• DEX '98 via DEX online