Etimologie

Din tutelă.

Pronunție

  • AFI: /tu.teˈla/


Verb


Conjugarea verbului
tutela
Infinitiv a tutela
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
tutelez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să tuteleze
Participiu tutelat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a avea ceva sau pe cineva în grijă; a proteja, a ocroti; a patrona.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe