română

Etimologie

Din a usca + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /us.kə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
uscătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uscătură uscături
Articulat uscătura uscăturile
Genitiv-Dativ uscăturii uscăturilor
Vocativ uscătură uscăturilor
  1. creangă subțire și uscată.
  2. așchie, surcea.
  3. (mai ales la pl.) mâncare uscată, care se poate mânca rece (și fără o pregătire specială).
  4. uscățea.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe