vocație

română

Variante

• vocațiune

Etimologie

Din franceză vocation < latină vocatio, vocationis.

Pronunție

• AFI: /vo'ka.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului vocație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vocație	vocații
Articulat	vocația	vocațiile
Genitiv-Dativ	vocației	vocațiilor
Vocativ	vocație	vocațiilor

1. aptitudine deosebită pentru o anumită artă sau știință; chemare, predispoziție pentru un anumit domeniu de activitate sau pentru o anumită profesiune.

Cuvinte compuse

• vocația succesorală

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• evocați

Referințe

• DEX '98 via DEX online