zbornic

română

Etimologie

Din bulgară сборник (sbornik).

Pronunție

• AFI: /'zbor.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului zbornic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zbornic	zbornice
Articulat	zbornicul	zbornicele
Genitiv-Dativ	zbornicului	zbornicelor
Vocativ	zbornicule	zbornicelor

1. (înv.) culegere care cuprinde legende hagiografice, scrieri religioase, tâlcuri ale scripturii, lucrări literare diverse etc.
2. codice manuscris alcătuit din texte variate copiate laolaltă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online