franceză

(français)

Etimologie

Din branler.

Pronunție

  • AFI: /e.bʁɑ̃.le/


Verb

  1. a cutremura, a clătina, a zdruncina
  2. a slăbi (puterile, etc.), a atenua, a debilita

s'ébranler

  1. a se declanșa, a se porni

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate