îmbrânci

română

Etimologie

Din în- + a (se) brânci.

Pronunție

• AFI: /ɨm.brɨn'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului îmbrânci
Infinitiv	a îmbrânci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	îmbrâncesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să îmbrâncească
Participiu	îmbrâncit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. refl. recipr.) a (se) împinge cu violență, a (-și) da brânci; a (se) ghionti, a (se) brânci.

Cuvinte derivate

• îmbrânceală
• îmbrâncire
• îmbrâncitură

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online