îndatora

română

Variante

• îndatori

Etimologie

Din în- + dator.

Pronunție

• AFI: /ɨn.da.to'ra/

Verb

Conjugarea verbului îndatora
Infinitiv	a îndatora
Indicativ prezent pers. 1 sg.	îndatorez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să îndatoreze
Participiu	îndatorat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a obliga, a impune ca o datorie.
2. (v.tranz.) a obliga pe cineva la recunoștință printr-un ajutor dat la nevoie.
3. (v.refl.) a face datorii; a se împrumuta; a se încurca în datorii.
4. (v.tranz.) a da un bun în gaj în schimbul unui împrumut.

Cuvinte derivate

• îndatorat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• adnotări
• arondați
• donatari

Referințe

• DEX '98 via DEX online