gaj
română
Etimologie
Din franceză gage.
Pronunție
- AFI: /gaʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului gaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gaj | gajuri |
| Articulat | gajul | gajurile |
| Genitiv-Dativ | gajului | gajurilor |
| Vocativ | gajule | gajurilor |
- garanție depusă în contul unei datorii sau al executării unei lucrări; bun care se depune drept garanție; amanet, zălog.
- obiect depus, la unele jocuri de societate, de către cel care a făcut o greșeală și care se răscumpără prin executarea unei pedepse hazlii.
- asigurare, garanție morală dată cuiva.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online