înfoia

română

Etimologie

Din latină infolliare (< follis) sau în + foi (pluralul lui foaie).

Pronunție

• AFI: /ɨn.foˈja/

Verb

Conjugarea verbului înfoia
Infinitiv	a înfoia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	înfoiez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să înfoieze
Participiu	înfoiat
Conjugare	I

1. (v.refl. tranz.) a (se) desface, a (se) umfla (asemenea foalelor).
2. (v.refl.) (despre păsări) a-și umfla, a-și răsfira, a-și zbârli penele.
3. (v.refl.) a se învârti de colo-colo, a se roti.
4. (v.refl.) (fig.) (despre oameni) a-și da ifose, a-și da importanță.
5. (v.refl.) (despre pământ și alte materiale) a se afâna.

Cuvinte derivate

• desfoia
• înfoiat
• înfoiere

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• afonii

Referințe

• DEX '98 via DEX online