înmărmurire

română

Etimologie

Din a înmărmuri.

Pronunție

• AFI: /ɨn.mər.mu'ri.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înmărmurire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înmărmurire	înmărmuriri
Articulat	înmărmurirea	înmărmuririle
Genitiv-Dativ	înmărmuririi	înmărmuririlor
Vocativ	înmărmurire	înmărmuririlor

1. faptul de a înmărmuri; încremenire, înlemnire, împietrire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online