română

Etimologie

Din înotător.

Pronunție

  • AFI: /ɨ.no.tə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înotătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înotătoare înotătoare
Articulat înotătoarea înotătoarele
Genitiv-Dativ înotătoarei înotătoarelor
Vocativ înotătoareo înotătoarelor
  1. persoană, ființă care înoată, care știeînoate.
  2. aripioară a peștelui sau a altor animale acvatice, care servește ca organ de propulsie și de stabilitate; aripă.


Traduceri

Referințe