învârtejire
română
Etimologie
Din a învârteji.
Pronunție
- AFI: /ɨn.vɨr.te'ʒi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului învârtejire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | învârtejire | învârtejiri |
| Articulat | învârtejirea | învârtejirile |
| Genitiv-Dativ | învârtejirii | învârtejirilor |
| Vocativ | învârtejire | învârtejirilor |
- acțiunea de a (se) învârteji și rezultatul ei; învârtire; învârtitură, rotație; (p.ext.) agitație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online