învârtejire

română

Etimologie

Din a învârteji.

Pronunție

• AFI: /ɨn.vɨr.te'ʒi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului învârtejire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	învârtejire	învârtejiri
Articulat	învârtejirea	învârtejirile
Genitiv-Dativ	învârtejirii	învârtejirilor
Vocativ	învârtejire	învârtejirilor

1. acțiunea de a (se) învârteji și rezultatul ei; învârtire; învârtitură, rotație; (p.ext.) agitație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online