învelit
română
Etimologie
Din a înveli.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ve'lit/
Substantiv
| Declinarea substantivului învelit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | învelit | învelite |
| Articulat | învelitul | învelitele |
| Genitiv-Dativ | învelitului | învelitelor |
| Vocativ | învelitule | învelitelor |
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a înveli.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului învelit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | învelit | înveliți |
| Feminin | învelită | învelite |
| Neutru | învelit | învelite |
- înfășurat, acoperit.
- (despre cărți, caiete) care este cu scoarțele îmbrăcate în hârtie, cu învelitoare.
- (despre case) care este acoperit cu tablă, cu țiglă etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online