șervet

română

Etimologie

Din franceză serviette.

Pronunție

• AFI: /ʃer'vet/

Substantiv

Declinarea substantivului șervet
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șervet	șervete
Articulat	șervetul	șervetele
Genitiv-Dativ	șervetului	șervetelor
Vocativ	șervetule	șervetelor

1. bucată pătrată sau dreptunghiulară de pânză de in, de bumbac etc. întrebuințată la masă pentru ștersul gurii.
2. (p.ext.) bucată dreptunghiulară de pânză de in, de bumbac etc. folosită în bucătărie pentru ștersul veselei, tacâmurilor etc.
3. (pop.) prosop, ștergar.

Cuvinte derivate

• șervețel

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online