română

Etimologie

Din slavă (veche) štrŭbŭ.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
știrb
Singular Plural
Masculin știrb știrbi
Feminin știrbă știrbe
Neutru știrb știrbe
  1. căruia îi lipsește unul sau mai mulți dinți.
  2. (despre vase) care are marginea spartă, ciocnită; căruia îi lipsește o bucățică din margine; ciobit.
  3. (despre instrumente de tăiat) cu tăișul tocit; căruia îi lipsește o bucățică; (p.ext.) ciuntit, trunchiat.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe