țiclean

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /ʦi'kle̯an/

Substantiv

Declinarea substantivului țiclean
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țiclean	țicleni
Articulat	țicleanul	țiclenii
Genitiv-Dativ	țicleanului	țiclenilor
Vocativ	țicleanule	țiclenilor

1. (ornit.) țiclete.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• călinet
• centila
• clanței
• clienta
• clatine
• clintea
• încalțe

Referințe

• DEX '98 via DEX online