clinti

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /klin'ti/

Verb

Conjugarea verbului clinti
Infinitiv	a clinti
Indicativ prezent pers. 1 sg.	clintesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să clintească
Participiu	clintit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) a (se) mișca puțin din loc; a (se) urni, a (se) deplasa.
2. (v.tranz.) (fig.) (de obicei în construcții negative) a determina pe cineva să renunțe la (sau să se abată de la) convingerile sau hotărârile sale.

Cuvinte derivate

• clint

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online