clinti
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /klin'ti/
Verb
| Conjugarea verbului clinti | |
| Infinitiv | a clinti |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
clintesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să clintească |
| Participiu | clintit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl.) a (se) mișca puțin din loc; a (se) urni, a (se) deplasa.
- (v.tranz.) (fig.) (de obicei în construcții negative) a determina pe cineva să renunțe la (sau să se abată de la) convingerile sau hotărârile sale.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online